Pe parcursul sarcinii sânul se dezvoltă și se pregătește să preia rolul de a hrăni pe deplin bebelușul atunci când placenta este expulzată. Sânul este pregătit pentru alăptarea completă începând cu 16 săptămâni de gestație, însă este menținut inactiv printr-un echilibru hormonal până la naștere. În primele ore după naștere, sânul răspunde la schimbările din mediul hormonal și la stimulul alăptării nou-născutului și începe să producă și să elibereze lapte. Imediat după naștere, până la 4 zile postpartum, nivelul progesteronului (hormon esențial pe parcursul sarcinii) și a altor hormoni inhibitori scade și apare angorjarea sânilor sau după caz „furia laptelui”.

Tranzitia laptelui

1
Doar un volum mic de colostru este disponibil în primele 24 până la 48 de ore după naștere.
2
În următoarele 10 zile de la naștere, compoziția laptelui se schimbă încet din colostru în lapte matur.
3
Compoziția se modifică apoi lent pe parcursul lunilor de alăptare exclusivă, în funcție de nevoile bebelușului aflat în diferitele stadii de dezvoltare.
4
Compoziția laptelui matern se schimbă și pe parcursul suptului: are o concentrație mai mare de lactoză (necesara dezvoltării creierului) și proteine, la începutul suptului și o concentrație mai mare de lipide (grăsimi) și vitamine liposolubile la finalul suptului, ceea ce conferă o senzație de sațietate bebelușului.
Așadar, laptele matern este alimentul ideal pentru bebeluși. Este sigur, curat și conține anticorpi care ajută la protejarea împotriva multor boli. De asemenea, oferă nutrienții necesari de care copilul are nevoie și continuă să acopere o bună parte din nevoile nutriționale ale copiilor chiar și după diversificare.

Copiii alăptați sunt mai puțin predispuși la diabet și alte boli cronice și prezintă un risc scăzut pentru obezitate și supraponderabilitate. Alăptarea aduce beneficii și pentru mamă, scăzând riscul de cancer ovarian și mamar. Despre beneficiile alăptării vom detalia într-un articol următor.