Cum se transmite virusul?

Virusul se transmite prin picăturile infectate eliminate prin tuse sau strănut de la persoana bolnavă. Virusul poate persista pe suprafețe până la două ore. Un alt mod de infectare cu virusul rujeolic este reprezentat de transmiterea transplacentară, adică în timpul sarcinii mama cu rujeolă poate transmite infecția la făt prin intermediul placentei.

Care este riscul de transmitere?

Contagiozitatea este extrem de mare, fiind cea mai contagioasă boală a copilăriei. De exemplu, un bolnav de rujeolă poate infecta 9 din 10 contacți fără imunitate.

Contagiozitatea începe cu 1-2 zile înainte de debutul simptomelor și este maximă când bolnavul tușește, strănută sau are conjunctivită. El rămâne contagios timp de 5 zile după debutul erupției și de aceea ar trebui să rămână izolat în această perioadă.

În cât timp apar simptomele?

Din momentul expunerii la virus, durează aproximativ 10 zile (cu limite cuprinse între 7-14 zile) ca simptomele să apară la copilul expus.

Cum se manifestã?

Cazurile fără simptome sunt rare. De obicei boala durează aproximativ 10 zile.

Există trei etape ale infecției:

1
Perioada de dinaintea erupției (termenul medical este perioada de invazie/ perioada pre-eruptivă) în care copilul prezintă febră (uneori cu valori înalte), frison, dureri de cap, iritabilitate. În această perioadă sunt dominante următoarele:

  • Afectarea respiratorie: secreții nazale importante, durere și roșu în gât (însoțite de un semn caracteristic la nivelul mucoasei care căptușește obrazul pe interior), răgușeală, tuse uscată supărătoare
  • Afectarea conjunctivală: ochi roșii bilateral (conjunctivită bilaterală), care conferă copilului aspectul de față „plânsă”, sensibilitate la lumină
  • Afectare digestivă: greață, vărsături, diaree
2
Perioada de erupție caracteristică cu elemente eruptive pe piele (bube), inițial în spatele urechilor, apoi pe față și gât, ulterior se extinde pe tot corpul în 3-4 zile: trunchi și membre. Această elemente nu produc mâncărime. Pe toată perioada erupției copilul are stare generală modificată: „zace”.
3
Perioada de convalescență care începe odată cu scăderea febrei. Rezistența organismului este foarte scăzută, fiind posibil apariția unor complicații date de bacterii cu evoluție severe.

Este important de reținut că dacă rujeola apare în primele 3 luni de sarcină, poate determina malformații, avort spontan sau moartea fătului în uter.

Ce analize se pot efectua?

Medicul de familie sau medicul pediatru pot pune diagnosticul de rujeola pe baza istoricului de contact cu o persoană infectată, prin lipsa de vaccinare împotriva rujeolei și pe baza manifestărilor clinice caracteristice acestei afecțiuni. Dacă medicul consideră că e nevoie, se pot efectua teste din sânge care pot evidenția prezența anticorpilor anti-rujeolici de tip IgM și IgG.

Care este tratamentul?

La formele ușoare ale bolii, tratamentul este suportiv şi axat pe simptome. Din cauza imunității foarte scăzute, în funcție de caz şi evoluție, uneori poate fi necesar şi tratament antibiotic. Acesta este util în cazul complicațiilor bacteriene.

Este important de precizat că această boală nu are un tratament antiviral specific, cum există in cazul gripei, de exemplu.

Dacă suspicionezi această boală nu uita să suni medicul de familie sau pediatru înainte de a te prezenta în cabinet sau spital, din cauza ratei extrem de mare de contagiozitate!

În medicină tratamentul cel mai facil este prevenția, care se face cu vaccin viu atenuat antirujeolic în combinație cu vaccinul împotriva rubeolei și a virusului urlian – ROR sau MMR. Poți vizualiza aici calendarul vaccinărilor recomandate de Ministerul Sănătății în România:

Vom detalia în alt articol informațiile legate de vaccinarea împotriva rujeolei.

Cum prevenim transmiterea bolii?

Izolarea bolnavului cu rujeolă timp de 5 zile după apariția erupției. Despre vaccinare și imunizarea pasivă prin administrare de imunoglobulină, vom vorbi în alt articol.

Lecturã suplimentarã

Această informație se adresează profesioniștilor din domeniul sănătății sau persoanelor care doresc să afle explicațiile științifice din spatele recomandărilor. Încercăm să păstrăm un limbaj neutru sau explicăm termenii științifici pentru ca informația să rămână accesibilă pentru oricine.

După naștere anticorpii materni protejează nou-născutul de acest virus (primele 6-9 luni), dar pe măsură ce concentrația lor scade în primele luni de viață al copilului, bebelușul se poate infecta.

Dacă mama nu prezintă imunitate (după boală sau vaccinare), riscul de îmbolnăvire atât al nou-născutului, cât și al acesteia este 100% atunci când cei doi sunt expuși la virus. Ține minte că boala poate afecta persoanele de toate vârstele.

Exista complicatii sau trece de la sine?

Da! Rujeola este o boală cu multe complicații pe parcursul bolii, cum este pneumonia, laringita, insuficiența respiratorie, otita sau chiar la nivelul creierului – meningită, encefalită. După trecerea prin boală sistemul imunitar este afectat, prin scăderea funcției de apărare a organismului, astfel încât mulți copilași suferă infecții bacteriene ce necesită antibiotice. La unii copii, la mulți ani după boală, poate apărea o afecțiune deosebit de severă numită panencefalită subacută sclerozantă (PESS).