Cum se transmite virusul?

Virusul este extrem de contagios și se transmite prin aer (prin picăturile de salivă ale persoanelor infectate care ajung în aer în urma tusei, strănutului) sau atingerea veziculelor persoanelor infectate, inclusiv cele cu Zona Zoster. Nu s-a demonstrat transmiterea prin obiecte contaminate ca de exemplu după folosirea veselei la comun sau a jucăriilor deoarece virusul nu rezistă mult timp pe suprafețe. Copilul/adultul poate da mai departe infecția cu 1-2 zile înainte de apariția „bubelor” și până când veziculele ajung în stadiul de cruste (4-5 zile).

Dacă o mamă este vaccinată sau a făcut boala, anticorpii mamei împotriva bolii pot proteja nou-născutul de acest virus în primele luni de viață. Pe măsură ce concentrația lor scade în primele luni de viață ale copilului, bebelușul devine susceptibil la infecție.

Cât dureazã pânã la aparitia primelor simptome?

De obicei, simptomele bolii apar după 14-16 zile la copilul expus la virus, dar intervalul poate varia între 10-21 zile.

Cum se manifestã?

La copiii mici poate apărea direct erupția (bubele) sau debutul poate fi inițial cu febră, stare generală modificată, durere de cap. Ulterior, la 1-2 zile apare erupția tipică sub formă de pete ce vor deveni vezicule pe tot corpul (inclusiv pe scalp şi mucoase – gură, ochi, nas, organe genitale). Veziculele au o membrană fragilă ce se poate rupe cu ușurință. Vindecarea poate fi uneori cu cicatrici.

Menționăm faptul că fiecare episod febril aduce un nou val eruptiv (alte bube) cu noi vezicule.

Sursă foto: arhivă proprie

Ce analize se pot efectua?

Varicela este un motiv de prezentare la camera de gardă din cauza febrei inițiale, care apare de obicei în absența altor simptome. De aceea medicul poate efectua analize de sânge (o hemogramă) și eventual alte investigații în funcție de vârsta și istoricul copilului.

Diagnosticul va fi stabilit pe baza erupției tipice cu vezicule aflate în stadii diferite și cruste, alături de identificarea unui contact cu o persoană infectată cu varicelă în ultimele 10-21 zile.

Am un copil diagnosticat cu varicelã. Ce fac?

În primul rând, din cauza contagiozității mari, necesită izolare la domiciliu minim 5 zile după apariția primelor elemente și formarea crustelor.

Evităm persoanele cu imunitatea scăzută (bebeluși sub vârsta de 1 an, femei gravide, persoane vârstnice).

Care este tratamentul?

Hidratarea este un element important!

Alte sfaturi – unghiile copilului să fie scurte pentru a nu permite scărpinarea şi duşul scurt zilnic este posibil cu atenție la uscare, prin tamponare, nu ştergere.

Tratamentul medicamentos este suportiv:

  • Antitermice pentru scăderea febrei – Paracetamol
  • Nu se recomandă administrarea Ibuprofenului (Nurofen, Algin, etc.) si nici a Aspirinei datorită complicațiilor care pot apărea!
  • Antialergic pentru reducerea mâncărimii
  • Creme sau mixturi cu efect răcoritor care pot ajuta la diminurea senzației de mâncărime sau preparate magistrale în farmacie cu antiviral.
  • În anumite cazuri (imunodepresie, varicelă cu complicații, febră prelungită, erupție extinsă, vârsta peste 12 ani) se poate administra antiviral – Aciclovir. Eficacitatea lui este mult mai mare dacă este administrat în primele 24- maxim 48 de ore.

Modalitãti de preventie ale varicelei?

Am detaliat într-un articol separat subiectul legat de vaccinarea împotriva varicelei.

Descarcă materialul educativ pentru părinți legat de vaccinarea împotriva varicelei.

Lecturã suplimentarã

Această informație se adresează profesioniștilor din domeniul sănătății sau persoanelor care doresc să afle explicațiile științifice din spatele recomandărilor. Încercăm să păstrăm un limbaj neutru sau explicăm termenii științifici pentru ca informația să rămână accesibilă pentru oricine.

Ce complicatii existã?

  • Suprainfecție bacteriană a veziculelor, inclusiv cazuri grave ca fasceita necrozantă şi sepsis.
  • pneumonia variceloasă
  • afectarea sistemului nervos – encefalite, cerebelită, ataxie, afectarea circulației cerebrale inclusiv sub formă de accident vascular)
  • afectarea celulelor sanguine – număr scăzut de trombocite implicate în coagulare care pot favoriza sângerările
  • afectarea ficatului sau rinichiului