Vãrsãturile si diareea la copil

Ce este gastroenterocolita?

Aceasta este o infecție digestivă care produce vărsături, diaree și uneori febră. Cauza poate fi un virus (enteroviroză) sau o bacterie, dar adesea tratamentul este același. De obicei vărsăturile apar cu 24-48 h înaintea diareei, iar diareea durează aproximativ o săptămână.

Cum se transmite infectia?

De multe ori părinții ne întreabă la camera de gardă de unde a luat copilul infecția sau de ce are aceste simptome. Aceasta se poate transmite prin contact direct cu o persoană infectată- de exemplu: un copil care nu s-a spălat bine pe mâini după ce a utilizat toaleta ia contact direct cu un alt copil sau atinge suprafețe (jucării, ustensile de bucătărie) sau prin mâncare contaminată, de obicei preparată insuficient termic sau depozitată necorespunzător (alimente comun întâlnite de noi la copiii care s-au prezentat la camera de gardă: shaworma, hot dog, pizza, mezeluri, mici). Diareea neinfecțioasă și vărsăturile pot apărea și după consumul de o combinație de alimente indigeste (în special în perioada sărbătorilor sau vacanțe).

Cum putem preveni gastroenterocolita?

• Spălarea mâinilor cu apă și săpun după ce copilul a mers la toaletă, după strănut sau tuse, înainte de a mânca, după schimbarea scutecului
• Aruncarea scutecului imediat după ce copilul a fost schimbat
• Preparea corespunzătoare a mâncării; mâncarea rece trebuie reîncalzită
• Depozitarea corespunzătoare a mâncării; protejați mâncarea de muște
• Evitarea alimentelor la comun în special la copii; sunt de preferat alimentele ambalate individual pentru a evita contaminarea alimentelor la comun de către cineva care nu s-a spălat pe mâini
• Vaccinarea anti Rotavirus- un virus frecvent incriminat în apariția enterovirozelor
• Dacă copilul e bolnav e de preferat izolarea la domiciliu pentru a evita îmbolnăvirea altor copii de la creșă, grădiniță sau școală
• Alimentația exclusiv la sân în primele 4-6 luni
• Probioticele pot fi utile
• Apă îmbuteliată
• Spălați bine toate tacâmurile utilizate

Cum tratãm gastroenterocolita?

În cele mai multe cazuri boala trece de la sine în câteva zile și poate fi tratată la domiciliu cu succes de către părinte.

• E recomandat repausul digestiv timp de 1-2 ore de la ultima vărsătură, adică nu i se va da copilului apă sau alte lichide (cu excepția sărurilor de rehidratare care pot fi administrate după primele 10 minute) sau mâncare
• Dacă copilul este alăptat se va continua alăptarea frecventă
• Se vor administra cantități mici de lichid la fiecare 15 minute
• Dacă copilul nu are poftă de mâncare, nu e obligatoriu să mănânce dacă primește săruri de rehidratare
• Ghidurile actuale nu recomandă formule de lapte fără lactoză; în funcție de severitatea simptomelor, părintele sau medicul poate decite să continue alimentația cu formula de lapte precedentă, dacă intoleranța la lactoză care poate să apară în urma unei gastroenterocolite nu este semnificativă. Dacă apar scaune diareice cantitative imediat după ingestia de produse lactate, atunci lactatele sunt de evitat.
• Alimentația poate fi inițiată după ce au fost efectuate cele 3-4 ore de rehidratare cu săruri și alte lichide.
• După vârsta de 6 luni, copilului i se poate da cereale, legume sau altă mâncare bine gătită și ușor de digerat, bogată în calorii și nutrienți. De exemplu: orez, cereale cu lapte, carne de pui, de pește, ou, banane; sunt de evitat alimentele procesate, de tip fast-food, prăjelile, rântașurile
• Sunt de preferat mesele mici și frecvente

• Este recomandat să se efectueze de primă intenție cu săruri de rehidratare orală (exemplu: Sun-Lyte, Hipp Ors 200) câte 5 ml la fiecare 5 minute, administrat cu lingurița sau cu seringa la copilul mic sau direct din cană, câte o gură, la copilul mai mare, urmând să se crească cantitateaîn funcție de cât de toleranța digestivă
• Alternativ se poate realiza o soluție compusă din ½ linguriță sare și 6 lingurițe de zahăr într-un litru de apă (efectuați această soluție doar dacă puteți măsura cantitățile)
• Dacă copilul refuză sărurile de rehidratare, unele ghiduri recomandă suc de mere diluat cu apă în proporție de 1:1, urmat de lichidul preferat, în deshidratarea ușoară
• Pentru fiecare scaun diareic se recomandă 50-100 ml lichide la copilul sub 2 ani și 100-200 ml lichide la copilul între 2-10 ani.
• Alte lichide care conțin sare: apă de orez cu sare, supă de legume sau de pui moderat sărată sau orice lichid fără sare în care se adaugă 3 g de sare la litru.
• Dacă copilul e sever deshidratat sau varsă sărurile de rehidratare, atunci se recomandă rehidratarea pe care intravenoasă (perfuzii)
• Băuturi de evitat: ceai îndulcit în exces (mai ales cele comercializate: Icetea, Nestea, etc), băuturi carbogazoase din comerț, băuturi cu sucuri de fructe din comerț- acestea pot accentua diareea și deshidratarea; cafeaua; ceaiul de mentă e permis, dar rehidratarea se va face în principal cu soluții de săruri de rehidratare

• Antibioticele nu sunt recomandate de rutină
• Pentru vărsăturile care nu se opresc în ciuda repausului digestiv se recomandă antivomitive de tip Ondasetron sau Metoclopramid, dar trebuie avut în vedere riscul de reacții adverse
• Pentru febră se pot administra antitermice (Paracetamol, Nurofen)
• Pentru durerile de burtă se pot administra Paracetamol sau alte preparate de tip Debridat, Spasmodep, No-spa
• Numeroase studii au arătat că Zincul reduce durata și severitatea episodului diareic și recomandă suplimentare cu 10-20 mg/zi, 10-14 zile
• Loperamidul nu ar trebui administrat la copiii cu diaree

Când sunt recomandate analizele din scaun?

În mod normal nu sunt recomandate culturile din scaun sau antigenele fecale virale sau examenul coproparazitologic. Acestea sunt costisitoare și recomandate doar în următoarele situații:

• Copil cu stare generală proastă
• Bebeluși sau copii cu diaree cu sânge sau mucus în cantitate mare
• Copii care au călătorit în alte țări cu simptome prezente de mai mult de 10 zile (se va efectua examen coproparazitologic pentru a identifica o eventuală parazitoză)
• Copil cunoscut cu boli imunodeprimante și febră
• Simptome de gastroenterocolită prezente într-o comunitate cu mai mulți copii (Exemplu: școli)

Atunci când este necesară o coprocultură, scaunul se recoltează într-un recipient special (coprocultor) cu mediu de cultură. Este recomandat ca părintele să urmărească mai degrabă ameliorarea stării copilului și recuperarea greutății anterioare. În cazul suspiciunii de viermișori se recomandă 3 examene coproparazitologice efectuate succesiv, la interval de 7 zile.

Când recomandãm pãrinților sã se prezinte la spital?

• Copil cu vărsături și diaree care nu primește lichidele/ alimentația
• Copil cu 8-10 scaune diareice apoase sau mai mult de 3 scaune diareice semnificative cantitativ
• Diaree care nu se ameliorează după 10 zile
• Diaree cu stiuri de sânge sau mucus în cantitate mare
• Vărsături frevente, care nu se opresc în ciuda repausului digestiv sau administrării de antivomitive la domiciliu
• Copil cu stare generală proastă, care zace la pat sau este somnolent sau are plâns inconsolabil
• Copil cu semne de deshidratare (mai puține scute umede decât de obicei/ urinează mai puțin frecvent, urină galbenă închisă sau maronie, buze și gură uscată, respirație mai frecventă decât de obicei în afara episodului febril, sete, iritabilitate, somnolență)
• Durere de burtă severă
• Vărsături verzui sau cu sânge
• Copil sub 6 luni
• Copil cu stare generală care nu se ameliorează după 3 zile